Fetească regală este un soi de struguri albi românesc, creat la începutul secolului XX (înv. 1920), în satul Daneș, județul Mureș, Transilvania.

Inițial, s-a crezut că provine din încrucișarea dintre Fetească albă și Grasă de Cotnari, dar analizele moleculare (VIVC) au confirmat că părinții reali sunt Fetească albă (mamă) și soiul Francusa (tată).. Este un soi natural și rezultatul unei hibridări libere.

Răspândire și suprafață cultivată

Astăzi, Fetească regală acoperă aproximativ 12 200–12 500 ha în România, poziționându-se drept cel mai cultivat soi autohton alb. Se găsește și în Moldova, Ucraina, Ungaria, Slovacia, Austria și, în cantități mai mici, în Bulgaria.

Caracteristici viticulturale

• Perioadă de vegetație: medie (160–170 zile), coacere mai târziu decât Feteasca albă, la 3–4 săptămâni după Chasselas Doré.
• Rezistență: vigoare mijlocie, toleranță la ger de până la ‑20…‑22 °C; sensibil la secetă, mană și făinare, cu o rezistență bună la putregaiul cenușiu.
• Fertilit: 80–85% din lăstari sunt fertili.
• Randament: 11–27 t/ha, în medie 15–20 t/ha; bună adaptare la soluri diverse, cu umiditate adecvată.
• Specificații tehnice: zahăr în must 170–210 g/l (max 220–235 g/l), aciditate 4,5–7 g/l H₂SO₄.
• Taninuri: conține niveluri relativ ridicate de tanin, neobișnuit pentru un soi alb, ceea ce susține potențialul de învechire.

Stiluri de vin produs din Fetească regală

1. Vinuri seci, ușor florale și fructate
   Vinurile seci oferă note delicate de tei, soc, mere verzi, pere sau piersici, cetate acidă și corp mediu, uneori evoluând spre tonuri de migdale uscate.
2. Vinuri corpolente, maturate în baric
   Maturarea în butoi oferă complexitate: arome de vanilie, piersici uscate și flori albe. Exemple: La Țigănci Fetească Regală maturată parțial în stejar.
3. Vinuri spumante
   Aciditatea ridicată și taninii fac din Fetească regală o alegere apropiată de spumantele elegante (ex. Jidvei Extra Brut).
4. Vinuri demiseci
   Rare, dar posibile în ani favorabili, oferind un profil dulceag, floral-fructat.

Genealogie: soiuri derivate din Fetească regală

Fetească regală este părintele a trei soiuri autohtone hibride: Astra, Auriu de Blaj și Vrancea, obținute în centre viticole românești prin hibridări controlate.

Denumiri alternative ale soiului

Sinonime internaționale includ: Dănășană, Galbenă de Ardeal, Királyleányka (Ungaria), Königliche Mädchentraube (Germania, Austria), Pesecka Leánka (Slovacia).

Datorită versatilității gustative, Fetească regală merge cu:

• Vinuri tinere (seci): pește, fructe de mare, carne albă, salate, preparate orientale.
• Vinuri învechite/baricate: risotto cu ciuperci, pui cu legume, mâncăruri alpine sau tradiționale.
• Spumante: ca aperitiv rafinat sau lângă deserturi ușoare.

De ce să alegi Fetească regală

• Versatilitate: se pretează la seci, baricate, spumante și demiseci.
• Potrivire climatică: adaptată regiunilor românești diverse.
• Pot toți stiluri: de la vin de zi cu zi la vin de colecție.
• Putere antioxidantă: prezența taninurilor conferă componentă robustă și potențial de învechire.

Fetească regală este un soi românesc cu personalitate şi potenţial. Originar din Transilvania, cu răspândire națională și internațională, oferă o gamă bogată de vinuri: transparente și florale, corpolente şi spumante. Este alegerea potrivită pentru cei care vor să descopere autenticitatea și diversitatea viticulturii românești.