Parcarea, problema zilnică a milioane de șoferi din orașe

În București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara sau Constanța, numărul mașinilor înmatriculate a crescut mult mai repede decât numărul locurilor de parcare. Cartierele construite în anii 1970-1980 au fost proiectate pentru un număr mic de autoturisme, iar astăzi, o mașină la fiecare apartament, uneori două, ocupă spații verzi, trotuare și aleile dintre blocuri. Consecințele sunt cunoscute: seara, căutarea unui loc durează 20-30 de minute, iar amenzile și ridicările mașinilor au devenit o sursă importantă de venituri pentru unele primării. Regulile diferă de la un oraș la altul, pentru că parcarea este reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale, iar în București, și prin hotărâri ale primăriilor de sector.

Parcarea de reședință

Locurile de parcare de reședință, marcate și numerotate, dintre blocuri, se atribuie prin licitație sau prin cerere, pe baza unui regulament local, cu abonament anual.

Prețurile anuale variază mult: de la câteva sute de lei, în multe orașe, până la peste 1.000-2.000 de lei în unele zone centrale sau în sectoarele Bucureștiului care au introdus reglementări noi.

Dreptul la un loc este condiționat, frecvent, de domiciliul în zonă, de proprietatea sau folosința mașinii și de plata impozitelor locale.

Locul atribuit nu se subînchiriază, iar ocuparea lui de altă mașină se sesizează poliției locale sau administratorului parcărilor, care poate dispune ridicarea.

Listele de așteptare pentru un loc de reședință, în cartierele aglomerate, pot dura ani.

Parcarea cu plată, în zonele centrale

Zonele centrale ale marilor orașe au parcare cu plată pe oră, cu tarife stabilite de consiliul local și diferențiate pe zone. Plata se face prin SMS, la un număr scurt, cu numărul de înmatriculare, prin aplicațiile oficiale ale orașului, la parcometre sau cu tichete cumpărate. Aplicațiile permit prelungirea parcării de pe telefon, fără întoarcere la mașină, și trimit alertă înainte de expirare. Tarifele orare, în centrul marilor orașe, se situează frecvent între 2 și 10 lei, iar în zonele cele mai aglomerate din București și Cluj, tarifele au crescut vizibil în ultimii ani. Neplata sau depășirea timpului plătit se sancționează, după regulamentul local, cu amendă sau cu o taxă de parcare pentru o zi întreagă, iar în unele orașe, cu blocarea roților.

Ridicarea mașinii

Ridicarea mașinilor parcate neregulamentar este reglementată prin hotărâri locale, în baza Codului rutier.

Motivele frecvente: parcarea pe trotuar fără să rămână culoar liber pentru pietoni, pe trecerea de pietoni, în stațiile de transport public, pe locurile pentru persoane cu dizabilități, pe locurile de reședință ale altora, în fața garajelor și a căilor de acces, pe pistele de biciclete.

Costul ridicării și al depozitării, în marile orașe, se situează frecvent între 300 și 800 de lei pentru ridicare, plus o taxă zilnică de depozitare, la care se adaugă amenda contravențională.

Mașina se recuperează de la platforma de depozitare, cu actul de identitate, certificatul de înmatriculare și dovada plății taxelor.

Operațiunea de ridicare se filmează, conform regulamentelor, iar înregistrarea poate fi cerută în cazul unei contestații.

Dacă proprietarul ajunge la mașină înainte de plecarea autospecialei, poate plăti o taxă redusă, de operare, fără ca mașina să mai fie ridicată, în orașele unde regulamentul prevede această posibilitate.

Amenzile și contestarea lor

Procesul-verbal de contravenție pentru parcare neregulamentară se poate contesta la judecătorie, în termen de 15 zile de la comunicare.

Probele contează: fotografiile locului, lipsa marcajelor sau a indicatoarelor, indicatoare acoperite de vegetație, erori în procesul-verbal.

Amenzile plătite în 15 zile de la comunicare beneficiază, conform legii, de reducerea la jumătate din minimul amenzii prevăzute.

Amenzile neplătite ajung în evidențele direcției de taxe și impozite și se execută silit, cu majorări.

Locurile pentru persoane cu dizabilități

Locurile marcate pentru persoanele cu dizabilități se folosesc doar de vehiculele care afișează cardul-legitimație valabil.

Ocuparea lor abuzivă se sancționează cu amenzi și, în multe orașe, cu ridicarea imediată a mașinii.

Cardul se eliberează de direcțiile de asistență socială, pe baza certificatului de încadrare în grad de handicap.

Alternativele la parcarea stradală

Parcările publice subterane sau supraetajate, din centrul orașelor și de lângă mall-uri, cu tarife orare sau abonamente lunare.

Sistemele de tip „park and ride” la marginea orașelor, cu parcare ieftină sau gratuită și transport public spre centru, au fost introduse în București, Cluj și în alte orașe.

Locurile de parcare private, închiriate de la persoane fizice sau firme, prin platforme dedicate, cu 150-500 de lei pe lună în zonele centrale.

Bicicleta, trotineta și transportul public rămân, pentru multe drumuri în oraș, mai rapide decât mașina, dacă se adună și timpul pierdut la parcare.